Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for Ianuarie 2011


În aceste zile,  (octombrie 2008)  s-a vorbit foarte mult despre salariile profesorilor, apoi ale medicilor şi ale altor categorii profesionale. S-au scris articole în presă, au fost emisiuni TV care au dezbătut această temă atrăgând atenţia opiniei publice.

Nu am căderea şi autoritatea să-mi dau cu părerea nici măcar despre salariile preoţilor, dar într-o zi, la o emisiune, o doamnă a spus: “popii” şi aşa nu fac mai nimic, merg o dată, de două ori pe săptămână la biserică… si gata!

Rog să-mi fie permis să public în continuare activitatea unui simplu “popă” din inima Bărăganului pe luna octombrie 2008.

Miercuri 1 oct. Am fost la Călăraşi (150 km.) la Direcţia de Integrare, şi apoi la Adm. Financiară, de unde am luat codul fiscal pentru parohie.

Joi 2 oct. Am fost la Consiliul Judeţean la dl. arh. Lascăr şi dl. insp. Dragnea

Vineri 3 oct. Am fost la Primăria Şoldanu şi împreună cu dl. primar şi dl. secretar am alcătuit actele necesare unei şedinţe extraordinare a Consiliului Local pentru aprobarea Studiului de oportunitate pentru parohie.

Sâmbătă 4 oct. Am avut două parastase. După amiază am scris articolul pentru “Bărăganul ortodox”.

Duminică 5 oct. Între 7,30 – 11,30 am fost la Sf. biserică.

Luni 6 oct. Între 9 şi 13 am avut ore de religie la şcoală.

Marţi 7 oct. La ora 8,30 eram la Consiliul Judeţean cu Hotărârea Consiliului local pentru Certificatul de urbanism.

Miercuri 8 oct. Am “împachetat “familiile de albine pentru iarnă.

Joi 9 oct. Între 10 şi 15 am fost cu doi martori la Judecătoria Olteniţa pentru obţinerea unei Hotărâri că Parohia Negoieşti este proprietara clădirii bisericii.

Vineri 10 oct. Am dat tratament cu Varachet la albine.

Sâmbătă 11 oct. Am avut un parastas. După amiază am scris predica pentru a doua zi.

Duminică 12 oct. Între 7,30 şi 11,30 am fost la Sf. biserică.

Luni 13 oct. Între 9 şi 13 – ore de religie la şcoală. La ora 15 eram la Călăraşi la Direcţia de Urbanism unde m-am întâlnit cu dl. Dragnea. M-am întors acasă la ora 18.

Marţi 14 oct. Între 7,30 şi 11 am fost la Sf. biserică, iar la 11,30 eram la Olteniţa invitat de pr. Protoiereu Marian Necula la sfinţirea unei capele.

Miercuri 15 oct. La ora 12,30 am avut o înmormântare. A murit baba Lina.

Joi 16 oct. Am plecat la Bucureşti la ora 8,30. La ora 11 eram la Agenţia Română de Consultanţă, la ora 13 eram la Ploieşti la dl. arhitect Hoinărescu, la ora 16, la Câmpina la dl. director Bogdan Aligică, iar la ora 18,30 m-am reântors în Bucureşti la un birou de consultanţă financiară. Am revenit la Negoieşti la ora 21.

Vineri 17 oct. Am avut o sfeştanie la familia Boierescu. Plus 20 grade Celsius.

Sâmbătă 18 oct. Dimineaţa burniţă. Am avut trei parastase. După amiază, trei persoane au început săparea unui şanţ de 25 m.l. pentru îngroparea unui cablu electric şi trei gropi pentru un studiu geodez.

Duminică 19 oct. Între 7,30 şi 11,30 am fost la Sf. biserică.

Luni 20 oct. Am fost la Călăraşi la Direcţia de Integrare, unde d-na Monica Mustăţea mi-a eliberat din partea Consiliului Judeţean o adresă că reparaţia bisericii se încadrează în Planul de Dezvoltare Regională a jud. Călăraşi.

Marţi 21 oct. Am fost la Bucureşti la Ministerul Culturii. Am primit Aviz favorabil din partea Comisiei Monumentelor Istorice pentru reparaţia bisericii.

Miercuri 22 oct. Am fost la biserică şi am continuat, cu trei persoane, de săpat gropile, pentru studiul geodez, începute sâmbătă.

Joi 23 oct. Între orele 11 şi 17 ne-am întâlnit la biserică, într-o şedinţă, opt personae, care ne ocupăm de proiectul pentru reparaţia bisericii. Au fost: dl. arh. Hoinărescu, un ing. electrician, un ing. geodez, un expert tehnic, dl. primar, un insp. de la Urbanism, un constructor şi preotul.

Vineri 24 oct. 22 grade Celsius. Tratament cu Varachet la albine.

Sâmbătă 25 oct. Am avut trei parastase. Între 16 şi 18 am scris predica pentru a doua zi.

Duminică 26 oct. Am fost la Sf. biserică între 7,30 şi 11,30.

Luni 27 oct. Am fost la Sf. biserică între 7,30 şi 11,30 apoi am fost la Bucureşti la Sf. Dumitru.

Marţi 28 oct. Am fost la Protoieria Olteniţa şi apoi la Consiliul Judeţean, la Direcţia financiară unde m-am întâlnit cu d-na Şerbănescu.

Miercuri 29 oct. Am arat în grădină.

Joi 30 oct. Pentru că vremea mi-a permis, am dat ultimul tratament cu Varachet la albine.

Vineri 31 oct. Am fost la părintele, la Buciumeni, care mi-a spus printre altele: am terminat de pictat biserica… am umblat de am căpiat… acum 10 minute a plecat de la mine Părintele Mitică… se grăbea să ducă o bătrânică singură la dializă… o duce de două ori pe săptămână de vreo doi ani de zile…

Articol publicat in revista „Baraganul Ortodox” in luna noiembrie 2008

Preot Nicolae Truşcă
Parohia Negoieşti

Anunțuri

Read Full Post »

Eveniment editorial


Articol aparut in „Jurnalul de Calarasi” in ziua de miercuri 19.01.2011 semnat de Dl. Prof. Sorin Danciu

Read Full Post »

Remember


Îi port părintelui meu profesor diriginte Nicolae Bordaşiu o deose­bită consideraţiune şi preţuire. A fost un profesor exigent, până la duritate uneori, hotărât, sever, era un bărbat adevărat, pe care nu-l puteai duce cu preşul. Ne-a format adolescenţa şi ne-am maturizat sub ochii lui, învăţându-ne că preoţia este o misiune grea, şi-l stimez cu atât mai mult, cu cât am ajuns să-l înţeleg mai bine, după 20-25 de ani de preoţie.

Când şi-a dat seama că noi aveam impresia că preotul este buricul pămân­tului în parohie, într-o zi ne-a spus un banc: „Un preot mergea pe stradă şi trecând pe lângă o casa cu etaj, cineva i-a aruncat cu lături în cap. Preotul, în loc să se supere, să se enerveze sau sa-şi iasă din fire, a ridicat ochii şi-a spus calm; mulţumesc Ţie Doamne, că n-a căzut şi găleata!”.

în 1982, părintele protopop Mateescu (un preot şi un protoiereu admirabil) mi-a dat să suplinesc Parohia Aprozi, un sat vecin cu oameni vrednici şi credincioşi, care umpleau biserica la fiecare slujbă. De Moşii de vară, din acel an, după sfânta slujbă, am rămas în biserică doar eu şi nea Petrică dascălul. Pe o masă lungă, în faţa noastră era o grămadă mare de colaci. Făceau aprozenii colacii mari cât gura la o găleată!

–   Ce să fac cu ei, părinte? – îmi spune nea Petrică. Vă duce acasă cu maşina, băiatul meu Niculae?

Acasă, i-am pus într-o faţă de masă, şi i-am lăsat pe un hol, la uşă. După amiază a venit în vizită un unchi, şi amintindu-mi de sfaturile primite de la părintele diriginte, am pus toţi cola­cii în portbagajul maşinii unchiului şi m-am dus cu ei în faţa magazinului din sat. Acolo era o coadă de vreo 30 de persoane care aşteptau „să bage” ulei. Gândind că fac un gest frumos, am deschis portbagajul şi le-am dat toţi colacii.

în sâmbăta care a urmat, am fost iar la Aprozi; am avut poate două-trei parastase. La ultimul am stat la masă în curte. Era la începutul verii! Mă aşez în capul mesei, în dreapta mea a stat nea Petrică, lângă el un domn tânăr cu cravată, iar în stânga s-a aşe­zat un bărbat bine făcut. Aveam să-mi dau seama că era un om simplu, după cum folosea tacâmurile la masă. Dintr-o data mă ia la rost:

–   Părinte, ai auzit de „Margareta Tacer”?

–   Am auzit!

–   Ştii cine e?

–   E prim-ministru al Marii Britanii!

–   Dar ştii cum îi mai spune?

–    Spuneţi-ne dumneavoastră!

–   Doamna de Fier… dar ştii de ce?

-!?

–    Pentru că i-a bătut p’aia din „Flokand”.

Domnul cu cravată se strâmba de parcă se opărise cu ciorbă, iar eu, să nu rămân dator întreb :

–   Dar dumneavoastră ştiţi cum se numesc locuitorii insulelor „Flokand”?

-Cum?

–   „Flokandeji”!

Domnul cu cravată s-a ridicat brusc de la masă, s-a dus spre poartă şi după ce a tuşit în batistă de două trei ori…

–   Bre, nea Mitică, termină odată cu discuţiile astea elaborate şi lasă-mă şi pe mine să mănânc! Dar nea Mitică?… aş… nu se lasă…

–  I-auzi, e-la-bo-ra-te! Părinte ştii că la partid, la judeţ, s-a vorbit de matale?

–   De mine? Chiar mă mir! De bine sau de rău?

–   De rău; cică ai dat pâine de poma­nă la colţu’ străzii. Ce… noi murim de foame?

–   Nea Mitică, eu nu am gândit aşa „elaborat”, ci mai simplu; am avut pâi­ne mai multă şi…. ce era sa fac cu ea?

Când am plecat spre biserică, nea’ Petrică:

–    Părinţele, ăsta e ceva la partid… dar nu ştiu ce!

Peste două trei luni primesc vizita inspectorului Departamentului Cultelor, domnul Buriceanu care – între noi fie vorba – a fost un om cumsecade:

–   Părinte, ai plătit impozitul la stat?

–   L-am plătit!

–    Să văd chitanţele!

Şi-a notat ceva în agendă, iar la plecare, când am dat mâna, la poartă, mi-a şoptit:

–   Vezî-ţi de treabă… că n-a murit nimeni de foame!

Intre aceste amintiri am făcut o conexiune, acum câteva săptămâni, când am văzut la televizor o emisiune în care un anonim a întrebat nervos: Unde erau, domnule, popii, până în ’89? Mi-am amintit, atunci, ce a vrut să spună părintele diriginte, acum 30 de ani, cu găleata de lături. De ceva vreme, (…) primim găleţi cu lături în cap! îi răspund acelui domn, unde eram până în ’89 ! Eram… „traşi cu anasâna-n F.U.S.”, domnule!

 

Read Full Post »