Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for Noiembrie 2010

Dedicaţie


Azi dimineaţă aud strigând pe cineva la poartă. Deschid uşa şi-1 văd pe nea Mitică poştaşul coborând dintr-un Mercedes argintiu, ultimul tip şi… culmea, avea geanta atârnată de gât.

–   Săru’ mâna, părinte!

–   De când ai maşina asta, nea Mitică? îl iau la rost, fără să-i răspund la salut.

–   începând cu anul acesta fiecare poştaş va primi câte un Mercedes, ca să aibă cu ce duce scrisorile acasă, la oameni. N-aţi văzut că şi poliţia a primit câte un Logan, să aibă cu ce alerga după hoţi? Judecătorii au salarii mai mari, ca să nu mai ia şpagă…

–   Dar noi, nea Mitică, noi, preoţii, ce vom primi?

–  Eu ştiu?!… Poate un loc de veci gratuit, în cimitir.. .că.. .iertaţi-mă, cu asta lucraţi!

Nea Mitică îmi întinde un plic, îl smulg din mână încruntat datorită vorbelor spuse, şi, fără să-1 mai privesc, intru în casă. Mă uit la plic; venea de la Sfânta Episcopie. încep să am emoţii, îl desfac şi îl citesc: Preacucernice părinte, sunteţi invitat în ziua de 14 septembrie a.c. la recepţia oferită de Preasfinţitul Damaschin cu ocazia zilei Sale de naştere. Din încredinţarea Preasfinţitului Damaschin, episcopul Sloboziei şi Călăraşilor. Semnează: pr. consilier Gabriel Badea. Mă uit lung la hârtie, mă uit şi pe dosul ei – de parcă acolo ar fi trebuit să mai scrie ceva – intru în bucătărie, la soţie şi-i dau hârtia. O mai citim împreună încă o dată…

–   E clar – îmi spune – cred că este vorba de o glumă!

–   Asta-i glumă? Nu-i cam tare?!

–  Nu ai decât o singură soluţie; să dai telefon la Sfânta Episcopie, să te interesezi despre ce este vorba.

Pun mâna pe telefon şi sun la părintele secretar Valentin Ilie, apoi la părintele consilier Gabriel Badea:

–   Părinte consilier, am primit o scrisoare de la sfinţia voastră, despre ce este vorba?

–   E o glumă?

–   Noi nu glumim cu lucruri serioase, părinte! Vă anunţ că sunteţi invitat la masa împreună cu Părintele Patriarh şi domnul preşedinte Traian Băsescu, care şi-au anunţat deja prezenţa.. .aşa că.. .îmbrăcaţi-vă frumos. Eu zic să vă luaţi chiar o reverendă nouă!!! şi-mi închide telefonul.

Am început să simt picături de transpiraţie pe frunte, inima îmi bătea cu putere, respiram sacadat şi-mi tremurau picioarele. Rămăsesem cu receptorul în mână şi abia într-un târziu am observat că preoteasa mă privea nedumerită şi întrebătoare:

–    Ce te uiţi aşa la mine? Sunt invitat la masă de Preasfinţitul, împreună cu Părintele Patriarh şi preşedintele ţării.

–      Nu-mi vine să cred! Mâine mergi la Slobozia? Dar ce cadou îi duci Preasfinţitului? Mai lipsea preşedintele Americii şi…

–    Ooo! ce idee mi-ai dat! Mai ţii minte când s-au întâlnit în 1989, la Malta, Bush cu Gorbaciov? întâlnirea a avut loc pe un vas de război şi Preşedintele Bush a oferit cadou comandantului navei o cărămidă din Zidul Berlinului care tocmai fusese dărâmat. Am să-i duc cadou Preasfinţitului o cărămidă din zidul bisericii Negoieşti care are peste 350 de ani. Cărămida din Zidul Berlinului nu avea decât vreo 40…

–     Tu nu eşti sănătos? Cum să duci Prea­sfinţitului o cărămidă? Ce, te crezi preşedintele Americii? Cred că ar trebui să-ţi faci analize nu numai la inimă ci, din când în când, şi la cap.

Dar nu o iau în seamă şi mă îndrept hotărât spre uşă.

–   Unde mergi?

–   La biserică, să caut o cărămidă prin curte!

–   Ai să vezi că o să dea cu ea după tine!

Când deschid uşa, dau cu ochii de Mercedesul

lui nea Mitică, poştaşul, căruia, dintr-o dată, începe să-i sune alarma. Şi sună… şi sună… şi sună…

–   Nu auzi că sună ceasul? aud vocea soţiei de lângă mine. Trezeşte-te o dată, că e Ziua Crucii. Trebuie să mergi la biserică. Dumnezeule, dar ce ai?! Eşti transpirat tot!

–    Ei! Azi e ziua Preasfinţitului şi, parcă-mi pare rău că nu i-am trimis măcar o felicitare, dar.. .am să-i scriu o urare.

–   Ce urare?

–    Să fie sănătos, trainic şi tare ca o cărămidă din zidul unei vechi mănăstiri!

*Acest articol a fost publicat in Baraganul Ortodox in septembrie 2006 cu ocazia zilei de nastere a Preasfintitului Damaschin

Anunțuri

Read Full Post »